MICUL BETIVAN FERICIT

In dimineata asta, in timpul drumului spre serviciu, priveam plictisit afara. Troleul fiind aproape gol aveam posibilitatea sa stau pe scaun, cu capul sprijinit de geam si sa ma gandesc la tot felul de minuni. Cum in urechi se auzeau ghitare, tobe, un acordeon, o vioara, am inceput sa ma gandesc la muzica. Mi se pare fascinant cum muzica devine un limbaj universal dincolo de cuvinte. Daca ascultand Lacrimosa mai inteleg cate ceva, germana avand multe in comun cu engleza, in dimineata asta (ca si multe alte dati) imi urla in urechi Korpiklaani. Bineinteles ca nu intelegeam absolut nimic din versurile lor (prietenul Bazil este mai in masura sa explice cum e cu limba finlandeza :)) ). Si totusi imi transmit atat de multe. In primul rand ma binedispune foarte mult muzica lor. Asta cred ca a fost si scopul lor principal atunci cand au compus. Incercam sa imi imaginez cum ar fi un concert Korpiklaani (nu am fost la Iasi cand au venit). Cu muzica foarte buna, bere multa, dansuri pana nu te mai tii pe picioare. Pana la concert poftiti niste mostre :D :

Keep on galloping

Happy Little Boozer